Dragi mămici, tătici, bunici,

Rămânem călători și ne orientăm spre propriul univers interior. 

Cercetăm bolta cerească și, totodată, căutăm să fim atenți la ceea ce simțim în corpul nostru. 

Identificăm și exersăm modalități de exprimare a trăirilor noastre.

Cercetători și actori deopotrivă, locuitori ai Planetei inimoase,

 ne bucurăm să deprindem meșteșugul 

de a construi jucării de însuflețit din diferite materiale, în cele mai simple moduri.  

Ne aventurăm pe planeta 

Jucării însuflețite 

însoțiți fiind de joc, observare, mișcare, poveste, muzică și poezie.

Din lemn moale și hârtie, 

Fir de lână aurie,

Construiesc o jucărie

Așa cum  îmi place mie.

Pentru că este iarnă și copiii iubesc zăpada, 

startul în lumea jucăriilor însuflețite aparține unei jucării din hârtie și creioane, 

Omul de zăpadă.

Apoi, pentru că Planeta inimoasă este locuită de inimoși 

care,  cât ai zice ”Hei!”,

se transformă în Lumințe și Luminei, în vulpițe și lei paralei 

sau în prinți și prințese, 

urmează o jucărie de însuflețit din fire de aur și lemn  de stejar închis într-o sferă,

Prinț sau Prințesă,

 fiecare după preferință.

Și, pentru că, totuși, ne aflăm pe o planetă, pe numele ei de începuturi,

Grădina Grădinăreilor,

urmează să construim jucării de însuflețit 

așa cum inimoșii le poartă în propriul gând și în propria  inimă.

Asta nu avem cum să știm deja. Urmează să aflăm luni când ne vom întâlni, 

iară și iară,

cu drag, educatoarele însuflețitoarele, cu iubire ... pe luni!

Aurelia Cobzaru

Dragi mămici, tătici, bunici,

Bună Viața! foșnește Salcia povestitoare.
A trecut pe-acolo și Moș Crăciun să îi povestească el
cum au primit inimoșii cartea gigant  ”Călător prin Univers”.
De aceea Salcia a născocit o povestioară cu un tren zburător prin Univers, cu dor.

Deschidem calea spre un nou  proiect în cunoaștere

Călător prin Univers 

și amintim trei dintre întrebările copiilor legate de acest subiect:
Unde se duc stelele și Luna ziua, pe lumină?
Câte ”pământuri” sunt pe lume?
Cine a făcut Cerul?

Vă invit să căutăm împreună răspunsuri 

la întrebări despre Univers.

Urmăriți lucrările practice ale copiilor 

vedeți ce întrebări au despre Univers, ce răspunsuri au găsit la grădiniță

și ce răspunsuri se pot afla prin cărțile din bibliotecă, emisiuni tv - programe specializate discovery, bbc-earth, site-uri:www.astro-urseanu.ro;  www.nasa.gov;

Planetariul şi Observatorul astronomic Galaţi

Este important ca fiecare copil să vadă la părinții lui

intenția cu care deschideți cartea, dicționarul, atlasul 

și, mai ales, intenția cu care deschideți computerul.

Arătați-le cum și adulții au întrebări și caută răspunsuri despre Univers.

Săptămâna aceasta nu îi întrebați prea multe despre Univers. 

Fiți curioși  mai mult despre ce simt înlăuntrul lor: cum se aud bătăile inimii; 

cum se simte căldura mâinilor când se împarte răbdarea sau iubirea înainte de activitate; 

cum se simte îmbrățișarea doamnei, a colegilor, a mamei, a tatei;

 unde se simte teama sau ce au visat în timpul ”somnului de frumusețe”

și despre alte situații legate de universul lor interior

apoi vedeți ce se întâmplă.

Din activitățile săptămânii:

Luni, pornim ”Călători prin Univers”, 

cu impresii de vacanță, cu lectura educatoarei și cu exersarea unor deprinderi practice 

pentru a reda un tablou cu cine altcineva decât Sistemul solar.

Luăm acasă cuvintele: spațiu, fără margini (nemărginit, infinit), cu margini (mărginit, finit)

Marți, ne jucăm de-a ”Ziua și noaptea”, 

în alb și negru (nonculori), 

cu  exersarea scrisului de dragul unei ghicitori

 din culegerea inimoșilor din grupa mijlocie

Luăm acasă cuvintele: orbită (cale, drum, traiectorie)

Miercuri, însoțim șase prieteni în ”Trenul zburător” 

cu povestea ascultată, vedem cum se formează numărul șase și cum se scrie cifra 6. 

Luăm acasă cuvintele: astronaut, telescop

Joi, călătorim cu ”Trenul zburător” 

și fiecare copil povestește pe baza ilustrațiilor, 

apoi descoperă în câte variante poate așeza șase obiecte în câte două vase.  

Vineri, cutezăm ”O călătorie pe Lună” ,

lăsăm imaginația liberă 

pentru a vedea niște copii care învață cum 

”întotdeauna cerem voie înainte de lua ceva care nu îmi aparține”

și credem că ”dacă ne dorim foarte mult, într-o zi, vom putea ajunge pe Lună.” 

Cu bucuria reîntâlnirii, Aurelia Cobzaru, educatoarea călătoarea

Dragi mămici, tătici, bunici,

Rămânem în sfera cerului deshis și a inimilor blânde. 

Inimoșii lucrează, iar îngerașii îi ghidează în orice clipă. 

Ce poate fi mai frumos decât atât? 

Când ne mai împiedicăm, asta e o parte tot atât de frumoasă a vieții pe pământ 

(unii dintre inimoși știu să vă spună despre ”atracția” gravitațională 

care ne ține pe toți legați de planeta aceasta minunată),

ne ridicăm sprijinindu-ne unii pe alții

atât de firesc și atât de straniu în același timp. 

Cât de frumoși sunteți/suntem! 

Priviți-vă în oglindă și veți vedea cât adevăr este. 

În toate stările de liniște sau agitație, 

în toate clipele de îngrijorare sau curaj

sunteți/suntem minunați!

Oglinda, în care vă invit să vă priviți/ să ne privim,  

este/sunt copilul/copiii dumneavoastră!

Vă doresc să fiți conștienți de toate câte sunteți/suntem

și să vă bucurați de TOT ce puteți/putem fi și de TOT ce aveți/avem!

În această săptămână suntem conectați la proiectul început cu luna decembrie. 

Luna Darurilor

Cu acest proiect, am văzut 

ce sunt darurile, 

cum putem fi noi înșine Sfântul Nicolae.

ce este o sărbătoare.

În continuare, vedem cum putem să mai facem daruri

și formularea temei a venit de la sine.

Și eu pot fi Moș Crăciun

Cu gândul bun și inima deschisă, cu mâinile harnice, 

inimoșii au început lucrul pentru cei 15 copii de la grădinița Coasta Lupei. 

Două fetițe și un băiat sunt în atenția părinților, iar toți cei 15 în atenția copiilor. 

Bineînțeles că părinții sunt sprijinitorii reali ai acestui proiect 

și pentru aceasta vă spunem din nou și din nou:

Mulțumim! Mulțumim! Mulțumim!

Cu iubire, în lumină, Aurelia Cobzaru și 

INIMOȘII 

Dragi mămici, tătici, bunici,

Se deschide cerul pentru a intra în ”fermecătorul ținut al iernii”. 

Se apropie momentul când Soarele va avea cea mai joasă orbită.
 Atunci începe să crească și din ”moș” cum era începe să ”întinerească”. 

Creștinii primesc în dar Nașterea Fiului lui Dumnezeu 

și inima este pregătită să primească și să dăruiască. 

Este vremea bunătății, a iertării și a bucuriei.

Așa că vă propun pentru toți inimoșii mari și mici 

să experimentăm din nou împreună 

bucuria de a primi și de a dărui un dar, oricare ar fi el. 

Luna Darurilor

- luna Decembrie, luna cadourilor - 

Copiii știu că luna decembrie este luna cadourilor.

Dar de ce? 

Ce înseamnă un cadou, un dar? 
Cât de mare sau cât de mic poate fi un dar?

Cum poate fi darul o dovadă a iubirii între oameni?

Cât dăruim, atâta iubim?!

Toate acestea și câte vor mai fi, 
 vom vedea împreună în această săptămână. 
Avem de ajutor povestea, cântecul, dansul și ... mâinile harnice.
Adăugăm imaginația, atenția și ascultarea, curajul de a spune ce simțim. 
Toate adăpostite în inimioară, 
o inimioară care crește mare-mare și frumoasă.

 Luni - ”Cele mai frumoase daruri”
când ascultăm o poveste cu patru membri de familie 
prinși între ei de firul magic al iubirii
cărora le place să-și facă daruri.

Marți - ”Ne pregătim să primim daruri”
când ne amintim cine este Moș Nicolae și ne pregătim ghetuțele.

Miercuri - ”Și eu pot fi Moș Nicolae”
când imaginația aduce în fapt daruri pentru cei dragi: mama, tata, frate, soră, bunici. 

Joi - ”Darurile lui Moș Crăciun”
când vorbim despre Nașterea lui Iisus
și alegem colindele de cântat în zilele Crăciunului.

Vineri - ”Și eu pot fi Moș Crăciun”

când mâinile harnice se fac îndemânatice 
și lucrează felicitări pentru ”Magazinul de felicitări”.
Sigur că aici avem nevoie de ajutorul tuturor părințior, rudelor, prietenilor 
care să dorească să fie ”cumpărători de felicitări”.
Astfel vom fi un Moș Crăciun cu adevărat pentru câțiva copii mai puțin norocoși cuprinși împreună cu noi 
în proiectul educațional 
”IA-MĂ DE MÂNĂ, SĂ CREȘTEM ÎMPREUNĂ!”

Să vă fie mini vacanța minunată! 
Cu drag, Aurelia Cobzaru

Dragi mămici, tătici, bunici,

Spiridușul inimos,

Din codrul cel mai stufos,

Se arată tuturor

Cărora le este dor

De copilărie și de bucurie.

Iar, de veți pofti pe la grădi zi de zi

Și prin crengi veți căuta s-asculați cu inima

Galsul frunzelor de toamnă

Ce, să hoinărim, ne-ndeamnă,

Spiridușul inimos

Vă va mângâia duios.

Să credeți ori să nu credeți,

Dumneavoastră alegeți.

Încă un proiect de grădiniță vom derula împreună după tipic, 

cu răbdare, așa ca la grupa mare, cu scopul ca fiecare inimos 

să fie curios cum putem identifica arborii după frunze, să denumească doi arbori: teiul (Galați este orașul teilor.), stejarul (pădurea Gârboavele este o pădure de stejari.)

și, în mod special, fiecare inimos și fiecare părinte de inimos

să lucreze împreună în desfășurarea acestui proiect.

Denumirea proiectului:

”Frunze și Arbori”

 Urmăriți harta proiectului 

și interacționați cu copilul după îndrumările primite.

Să aveți curiozitate și spor!

Cu iubire şi preţuire, educatoarele şi Spiriduşul inimos

VINERI,

fiecare copil să poată prezenta colegilor

”Colecția de frunze foioase”

Mulțumiri anticipate!
Aurelia Cobzaru

Dragi mămici, tătici, bunici,

O ceapă emoționată, în chip de grădinărel, 

vă arată cum pe dată,

în grădină va pofti inimoșii, zi de zi,

să descopere o grădină de legume plină - plină 

și-n legume, cum se știe, multe - multe vitamine.

Un proiect de grădiniță vom derula împreună după tipic, 

cu răbdare, așa ca la grupa mare,

cu scopul ca fiecare inimos 

să-și dorească să mănânce legume cât mai variate

și să fie curios de unde vin legumele, 

cum ajung ele în farfurie, de ce le consumăm. 

Denumirea proiectului:

”În grădina de legume, 

multe - multe vitamine.”

 Urmăriți harta proiectului 

și interacționați cu copilul după îndrumările primite.

Să aveți curiozitate și spor!

Cu drag, Aurelia Cobzaru

Dragi mămici, tătici, bunici,

Naz se întoarce și îi provoacă pe toți inimoșii 

indiferent de vârstă să găsească răspunsuri la întrebarea:

Cum pot SĂ FIU fericit?

(temă în afara proiectelor)

Poate citind o poveste sau cântând un cântec? 

Poate pornind în drumeție cu toți membrii familiei?

Poate petrecând cu toți cei dragi la un loc?

Poate alergând până la cer și înapoi? 

Poate ... ”fugind de acasă”

sau poate ”fugind în casă”?!

Poate respecând regulile naturii și regulile oamenilor?! 

Poate făcând ceea ce simțim, când simțim și cum simțim?

Să vorbim și să vedem ....

Ne vor ajuta personajele noastre îndrăgite: 

Naz și tovarășii lui, 

Luminel și Luminița

și, desigur, Salcia povestitoarea. 

Dacă aveți timp rămâneți 

și citiți  o poveste ...

    ”Uneori, cerul e atât de înalt și de albastru, atât de albastru și de înalt, 

încât îți vine să te faci aviator. Ceea ce Radu, un inimos școlar, chiar și face. 

Dă drumul motoarelor, ia direcția spre țara Delfinilor roz, 

dar când să-și ia rămas bun de la bunica, aceasta îi spune că a uitat să cumpere pâine. 

     Așa-i viața. Delfinii roz mai pot aștepta, dar tata trebuie să vină de la lucru 

și, cine muncește, are nevoie să mănânce.

     - Bine, bunică, mă duc să iau pâine, spune Radu. Nu ne mai luăm rămas bun că mă întorc îndată ...

     Alteori, cerul e atât de jos și de cenușiu, atât de cenușiu și de jos, 

încât îți vine să te faci marinar. Ceea ce Radu chiar și face. 

Ridică ancora, ia direcția spre Insulele Broaștelor Verzi, dar când să tragă 

de sirenă pentru ultimul salut, își aduce aminte că mai are de scris o pagină cu înmulțirea cu 3. 

     Așa-i viața. Broaștele verzi pot să mai aștepte, 

dar pentru mâine la aritmetică are de scris o pagină cu înmulțirea cu 3 

și nu te poți numi școlar dacă nu știi înmulțirea cu 3.

     - Doamna învățătoare, fiți fără grijă, spune Radu. 

Mâine nu vin la școală fără pagina plină cu înmulțirea cu 3.

     Alteori, cerul e deopotrivă, atât de vesel și de trist, atât de trist și de vesel,

 încât îți vine să cânți cântecul șoferului și să te faci șofer. Ceea ce Radu chiar și face. 

Învârte cheia, claxonează, ia direcția spre Munții Urșilor Blânzi, 

dar, când să apese pe accelerator, vede ... eh, dar ce nu poate vedea un băiat care are ochi buni?! 

Că florile nu-s stropite ... Că mama are guturai și cineva ar putea să-i aducă aspirine de la farmacie ... Că fetița de la etajul 4 e singură și plânge ...

     Așa-i viața. Urșii blânzi pot să mai aștepte, dar sunt sute de alte lucruri care nu pot aștepta.

     - Ești necăjit, Radu, îl întreabă uneori și alteori cerul.

     - Prostuțule, îl mustră Radu, cum îți închipui așa ceva? 

Eu să fiu necăjit, eu care pot să mă fac când vreau, ce vreau?”

(Radu și cerul, Octav Pancu-Iași)

 Odihnă plăcută și atentă!

Aurelia Cobzaru