Tudor

Un copil curios și-un pui de brad prietenos

Magia copilăriei

La joc, cu Lița-Frunzulița!

Uite-așa se naște VÂNT!

Tu ce simți, fetiță dragă?!

Doar s-adormi și visu-i gata!

Românaș și româncuță

Un dar magic

Bob de Soare

Viața la grădiniță

Zâna Grădinița

Visul lui Pui de Soare

Cum miroase Soarele?

Povestea patului-dulap

A fost odată, un dulap; un dulap înalt-înalt, subțire-subțire și gol-gol.

Dulapul știa că are treaba lui: să țină pe rafturi haine bune-bune. Era atât de fericit să fie de folos-folos.

            Nu se știe cine l-a dorit, dar cine l-a dorit nu l-a mai folosit.  Dulapul a așteptat să fie de folos: a așteptat o zi, a așteptat două zile, a așteptat trei zile. A așteptat, a așteptat, a așteptat. A văzut că e uitat și s-a întristat. Nu a mai râs. A plâns, a plâns, a plâns. Lacrimile lui de catifea au atins inima mea. De aceea am rugat-o pe Zâna Grădiniță să îi dea o altă folosință. Cu praf de zâne l-a atins.

            Dulapul ușa a întins și într-un pat s-a transformat. Ce minunat! Patul-dulap se numește și pe câte un copil mic primește. Fiecare copil doarme curajos și visează frumos în patul-dulap desfăcut cu darg, de către doamna îngrijitoare ajutată de câte un copil mai forțos când își lasă ușa în jos.

Și am atins inimioara să vă spun povestioara, și am atins o alună să vă dau o veste bună: azi dormim în acest pat de Zâna Grădiniță dat.

Bucurii de MAI, aduse din ... RAI

Dragi mămici, tătici, bunici

Înflorirea  și înmiresmarea, dulceața și blândețea,  

adierea de vânt lină sunt bucuriile  de  MAI aduse din ... RAI.

Am ales să trăim în  Grădina grădinăreilor  

și, în fiecare zi aici, simțim starea de RAI 

prin starea de copil când inima  îmbrățișează lumea 

mărturisind iubirea, împărtășind dragostea.

Cât de minunate sunt grădinile grădinăreilor!

Cum ar fi să păstrăm starea de RAI  a copilăriei ? ...

Cum ar fi să chemăm fiecare, și mic și mare, după cum poate și are nevoie fiecare?

Inimă-inimă, gând-gând, joacă-te cu mine,

astfel încât fiecare azi să rămână MAI 

și să mă simt în RAI!

O săptămână experiment 

despre iubire și dragoste, despre prietenie și iertare,

împreună cu doamnele educatoare,

exersând atenția și grija pentru lucrurile și faptele simple. 

Ajutor de la Soare cerem să lumineze și să încălzească 

și îl chemăm la jocurile grădinărești.

Vedem, pe rând, în fiecare zi cum: 

  -  atât de mult iubește Soarele Grădina grădinăreilor în luna MAI, 

încât, doar atunci, orice atinge înflorește parfumat și colorat;

- atât de mult iubește Soarele Grădina grădinăreilor, 

încât lasă ploaia să  limpezesc inima și gândul fiecărui trăitor din grădină;

- atât de mult iubește Soarele Grădina grădinăreilor în cea de-a 9-a zi a lunii MAI, 

încât, doar atunci, fiecare copil pe care îl atinge zâmbește fericit, cu inima deschisă;

- atât de mult iubește Soarele Grădina grădinăreilor în cea de-a 10-a zi a lunii MAI, 

încât, doar atunci, fiecare educatoare pe care o atinge 

vede împlinirea gândului responsabil, drept și blând în trăirile copiilor;

- atât de mult iubește Soarele Grădina grădinăreilor în Primăvară, 

încât, doar atunci, o îmbracă în lumină albă.

 Întrebări cheie:

Ce vezi? - Ce simți?

Cuvinte cheie:

Mulțumesc! Te iubesc! Iartă-mă! Te iert!

Gesturi cheie:

Îmbrățișarea 

Atitudini cheie:

Sunt atent ... la cuvânt , la gând și la ceea ce simt!

Activități cheie:

Jocul și exercițiul-joc.

Contribuții cheie din partea părinților:

O pungă de pământ de flori pentru plantare și însămânțare de 2-3 l, 

cât poate ține un copil; o lopățică, o greblă și o stropitoare. 

Pregătirea ținutei copiilor adecvată cu vremea de afară: 

cizmulițe de cauciuc și pelerină cu glugă pentru ploaie; 

șapcă sau pălărie pentru soare, tricou cu mânecă scurtă; 

geacă subțire pentru vânt, pantofi sport pentru mișcare afară;

 în rucsac pentru schimb: un tricou, maieu, chiloți, șosete, șervețele umede. 

Spațiul cheie: 

AFARĂ, la Soare, fie că-i acoperit de nori sau picături de ploaie, 

fie că e la vedere, pentru că afară este unul dintre locurile unde învățăm foarte ușor. 

Legea - regula cheie:

Numai IUBIREA.

Cu iubire, ne întâlnim în Grădina grădinăreilor,

să trăim bucurii de MAI, aduse din ... RAI.

Aurelia Cobzaru

Dragi mămici, tătici, bunici,

Hristos a Înviat!

  

Lumineii s-au întors.

Pregătită-i grădinița,

Să primească-n prag frumos

Băiețelul și fetița.

În grădină, toporași

Cu lumină ivorie

Și parfum de îngerași

Îi primesc cu bucurie.

Verde este fir de de iarbă,

Verde-i salcia-n grădină,

Iar povestea ei e albă

Strălucită de lumină,

În lumina Soarelui

Bucuria Omului.

(Aurelia Cobzaru, Lumineii s-au întors)

Cu “Povești prichindești”,

la lucru pornești!

Pornirea aceasta este pentru a vedea ce simțim când joaca este lucru ... 

Povestea de Miercuri 

este despre ultima vacanță de grădinar  - preșcolar

și despre un ou - ”Oul Orapucininunora”(Marcela Peneș, Povești prichindești) 

Oul Orapucininunora

de  Marcela Peneș, o învățătoare de copii iubitoare

Oul s-a trezit șezând degeaba, pe când îi cânta cu duioșie iarba ...

Și-a pus întrebări o săptămână întreagă, ba și mai bine, să afle ce e cu sine; 

și fiindcă n-a aflat nici o întâmplare și nici un nume, s-a hotărât să plece în lume. 

A mers, a mers prin orașe și sate, trecând prin primejdii nenumărate, 

că numai el știe, săracul, de câte ori era să își spargă capul. 

Și într-o seară, luna cea frumoasă l-a mângâiat 

și i-a povestit că menirea lui este să se preschimbe în pui.

 Atunci a făcut oul ce a făcut și s-a rostogolit într-un cuib moale cu puf căptușit. 

Și a venit o pasăre cu aripi de soare și de cer, l-a mângâiat și l-a încălzit ca pe un giuvaer. 

Și pasărea nu l-a mai lăsat singur deloc, până ce într-o dimineață a auzit: Cioc! Cioc!

- Vino! De când te aștept! A sosit clipa! a zis pasărea, ștergându-și o lacrimă cu aripa.

Oul s-a prăbușit ca un castel și puiul  a ieșit triumfător din el. 

- Sunt puiul nemaipomenit și nemaivăzut numit Orapucininunorazaruzut! 

***

Puiul pornește în lumea mare pentru că e curios,

iar inimoșii Luminei și Luminițe deschid cartea amintirilor de la grupa mică la grupa mare. 

Cine sunt? De unde vin? Unde merg? Cum ar  fi să ....? Și eu știu ce întrebări ne mai vin?!

Povestea de Joi 

este cu ”Un copil anume” care ia din soare literele s mic și S mare, 

 citește o poveste prichindească - ”Soarele și sora sa”(Marcela Peneș, Povești prichindești)

și lucrează cu linii curbe deschise și închise pe spații precise. 

Este pe lume

Un copil anume

Cu o inimă mare-mare

Desprinsă din soare. 

Bulgăraș de Bucurie

E copilul vântului;

Seamănă doar veselie

În puterea gândului. 

Sunt și eu ca el anume

Un copil cu al meu prenume 

Anemona (Antonia, Cristina, Ecaterina, 
Maria-Beatrice, Maria-Octavia, 
Nicoleta, Sofia, Sofia-Andreea, Teodora) sunt, o fată

Cu inima colorată

Și cu zâmbet luminos

De gândul cel mai frumos.

Andrei (David, David-Nicolas, Ioan, 
Leonard, Luca-Tudor, Matei, Mihai-Robert, 
Nicolo, Robert-Mihai,  Teodor sunt, un băiat

Cu zâmbet catifelat

De cuvântul luminos

În gândul cel mai frumos.

Și mai este,

În poveste,

Zâna Voie Bună

Cu luciri de lună.

Îmbrăcată-n soare

Coboară în mare

Se ridică-apoi

Pe vânt pân’ la noi

Și la toți împarte

Buna – bunătate.

Un fel de mâncare

Să te crească mare.

 Toate-s cu iubire

Și cu împlinire

În această lume

De copii anume.

(Aurelia Cobzaru, Un copil anume)

 Căutăm răspunsuri la întrebările de miercuri și la cele care mai vin

pentru că inimoșii sunt din ce în ce mai curioși.

Povestea de Vineri

este despre o trecere ... peste strada mare ... la școală ... 

Apoi, lucrăm fiecare și la trecerea de la s la ș mic și de la S la Ș mare

folosind metode prichindești cu muzică și mișcare,

”în iubire și-ascultare ca la grupa mare”.

Cu Soarele în buzunar

Și Voia Bună în ghiozdan

De la  grădiniță

Ieșim pe portiță.

Trecem strada repejor

Drumul pare-a fi ușor.

La școală intrăm

Și ce observăm?

O clădire mare - mare

Elevi și învățătoare

Săli de clasă și pupitre

Ochi atenți și zâmbete. 

.....................................

Școala este-o bucurie

Pentru cine vrea s-o știe

Pentru cine-i curios

Cum să fie de folos.

(Aurelia Cobzaru, Cu Soarele în buzunar)

Povestea se tot scrie cu emoții fel de fel ... 

de către inimoșii de azi, de ieri și de mâine ....

Vă așteaptă la grădiniță, 

cu poveștile prichindești care te ajută să crești și să înflorești,

 Aurelia Cobzaru, educatoarea povestitoarea