Curriculum pentru învăţământul preşcolar
Domeniile experienţiale
sunt adevărate „câmpuri cognitive integrate” (L.Vlăsceanu)
care transced graniţele dintre discipline şi care,
în contextul dat de prezentul curriculum,
se întâlnesc cu domeniile tradiţionale de dezvoltare a copilului,
respectiv: domeniul psihomotric,
domeniul limbajului,
domeniul socio-emoţional,
domeniul cognitiv.
DOMENIUL LIMBĂ ŞI COMUNICARE
DOMENIUL OM ŞI SOCIETATE
DOMENIUL ŞTIINŢE
DOMENIUL ESTETIC ŞI CREATIV
DOMENIUL PSIHOMOTRIC
DOMENIUL LIMBĂ ŞI COMUNICARE
Domeniul limbă şi comunicare - acoperă stăpânirea exprimării orale şi scrise, ca şi abilitatea de a înţelege comunicarea verbală şi scrisă.
Se apreciază că prin ascultare şi exprimare în situaţii de grup, preşcolarii devin capabili să exploreze experienţele altor persoane şi să-şi extindă astfel propriul repertoriu de experienţe semnificative. Se urmăreşte ca aceştia să vorbească cu încredere, clar şi fluent, utilizând modalităţi de exprimare adecvate pentru diferite categorii de auditoriu.
Se recomandă ca toate instituţiile de învăţământ preşcolar să furnizeze contexte în care preşcolarii să se poată exprima şi să utilizeze activ mijloacele de comunicare. Din această perspectivă, se apreciază că studiul operelor literare specifice vârstei rafinează gândirea şi limbajul acestora, extinde capacitatea lor de a înţelege situaţii interpersonale complexe şi aduce o contribuţie importantă la dezvoltarea capacităţilor de evaluare.
Tot în cadrul acestui domeniu includem şi primul contact al copilului cu o limbă străină sau regională. În acest sens, copilul va fi obişnuit sistematic să asculte sonoritatea specifică limbii studiate, să o recunoască, să reproducă ritmul, fonemele şi intonaţia (atenţie, el este sensibil la particularităţile limbii necunoscute, cum ar fi: succesiunea silabelor accentuate sau neaccentuate, ritmul....etc.). De asemenea, copilul va fi ajutat să înveţe cuvinte care să îi permită să vorbească despre el însuşi şi despre mediul înconjurător, care să îi faciliteze relaţii/contacte sociale simple cu vorbitorii nativi ai limbii respective şi care să îl ajute să participe oral la viaţa/activitatea din clasă/comunitate.
Activităţile cele mai potrivite pentru această învăţare sunt:
o memorarea de cuvinte/ propoziţii, cântece şi jocuri muzicale;
o imitarea ritmurilor diferite, acompaniind frazele auzite şi repetate cu o tamburină;
o jocuri de limbă.
Astfel, copilul va fi încurajat/stimulat să înveţe şi câteva elemente ale culturii ţării/regiunii respective (istoria locurilor, creaţii artistice specifice, mâncăruri, activităţi tradiţionale etc.).
Obiective cadru
Ø Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală, de înţelegere şi utilizare corectă a semnificaţiilor structurilor verbale orale;
Ø Educarea unei exprimări verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical, sintactic;
Ø Dezvoltarea creativităţii şi expresivităţii limbajului oral;
Ø Dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi transmite intenţii, gânduri, semnificaţii mijlocite de limbajul scris.
Obiective de referinţă
1. Să participe la activităţile de grup, inclusiv la activităţile de joc, atât în calitate de vorbitor, cât şi în calitate de auditor;
2. Să înţeleagă şi să transmită mesaje simple; să reacţioneze la acestea;
3. Să audieze cu atenţie un text, să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles;
4. Să distingă sunetele ce compun cuvintele şi să le pronunţe corect;
5. Să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv pe baza experienţei, activităţii personale şi/sau a relaţiilor cu ceilalţi şi simultan să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical;
6. Să recepteze un text care i se citeşte ori i se povesteşte, înţelegând în mod intuitiv caracteristicile expresive şi estetice ale acestuia;
7. Să fie capabil să creeze el însuşi (cu ajutor) structuri verbale, rime, ghicitori, povestiri, mici dramatizări, utilizând intuitiv elementele expresive;
8. Să recunoască existenţa scrisului oriunde îl întâlneşte;
9. Să înţeleagă că tipăritura (scrisul) are înţeles (semnificaţie);
10. Să găsească ideea unui text, urmărind indiciile oferite de imagini;
11. Să manifeste interes pentru citit;
12. Să recunoască cuvinte simple şi litere în contexte familiare;
13. Să recunoască literele alfabetului şi alte convenţii ale limbajului scris;
14. Să utilizeze materiale scrise în vederea executării unei sarcini date;
15. Să perceapă şi să discrimineze între diferitele forme, mărimi, culori – obiecte, imagini, forme geometrice, tipuri de contururi etc.;
16. Să utilizeze efectiv instrumentele de scris, stăpânind deprinderile motrice elementare necesare folosirii acestora;
17. Să utilizeze desene, simboluri pentru a transmite semnificaţie;
18. Să descopere că scrierea îndeplineşte anumite scopuri, cerinţe sociale şi să se folosească de această descoperire;
19. Să înţeleagă semnificaţia cuvintelor, literelor şi cifrelor, învăţând să le traseze.
DOMENIUL OM ŞI SOCIETATE
Domeniul om şi societate - include omul, modul lui de viaţă, relaţiile cu alţi oameni, relaţiile cu mediul social, ca şi modalităţile în care acţiunile umane influenţează evenimentele. Domeniul are o extindere şi către contexte curriculare care privesc tehnologia, în sensul abordării capacităţilor umane de a controla evenimentele şi de a ordona mediul.
Tehnologia este cea care face ca productivitatea muncii să crească, astfel încât membrii comunităţii să-şi poată procura produse mai multe, mai ieftine şi de mai bună calitate. De aceea, se apreciază că preşcolarii pot fi puşi în contact cu acest domeniu prin manipularea unor materiale şi executarea unor lucrări care ţin de domeniul abilităţilor practice, prin constatarea proprietăţilor materialelor, prin selecţia unor materiale în funcţie de caracteristicile lor, prin constatarea că materialele pot avea şi calităţi estetice, cum ar fi textura, culoarea sau forma etc.
De asemenea, în cadrul domeniului socio-uman se doreşte ca preşcolarii să înţeleagă fiinţele umane angrenate în construirea propriului viitor şi propriei lumi, trăind viaţa de zi cu zi. Totodată, este important ca preşcolarii să înţeleagă faptul că situaţiile prezente îşi au originile în situaţii din trecut, să observe similarităţi sau diferenţe între oameni sau evenimente, să îşi imagineze viaţa în alte perioade istorice.
Se consideră necesar ca introducerea unor concepte sau dezvoltarea unor abilităţi de ordin general să utilizeze ca puncte de plecare experienţele personale ale copiilor. Din acest punct de vedere, ei vor fi încurajaţi să se angajeze în explorarea activă, din punct de vedere uman şi social, a zonei sau cartierului în care locuiesc.
Familiile acestora, mediul fizic, uman şi social pot fi utilizate ca resurse de învăţare. Pe de altă parte, textul literar, imaginile şi alte materialele audio-vizuale pot fi utilizate ca surse de informare.
În abordarea acestui domeniu se pleacă şi de la premisa că instituţia preşcolară reprezintă un context utilizabil pentru coordonarea principiilor şi acţiunilor morale. Astfel, copiii vor înţelege mult mai uşor concepte precum dreptatea, echitatea, bunătatea, adevărul etc. atunci când le vor putea observa concretizate în acţiunile adulţilor cu care vin în contact. De asemenea, dezvoltarea unor conduite consistente cu principii morale va fi favorizată de observarea şi discutarea de către copii a unor probleme morale, de exersarea lor în jocuri libere sau dirijate şi de studierea şi dezbaterea unor opere literare specifice vârstei.
Obiective cadru
Ø Cunoaşterea şi respectarea normelor de comportare în societate; educarea abilităţii de a intra în relaţie cu ceilalţi;
Ø Educarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter şi formarea unei atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi;
Ø Cunoaşterea unor elemente de istorie, geografie, religie care definesc portretul spiritual al poporului român;
Ø Formarea şi consolidarea unor abilităţi practice specifice nivelului de dezvoltare motrică;
Ø Îmbogăţirea cunoştinţelor despre materiale şi caracteristicile lor, precum şi despre tehnici de lucru necesare prelucrării acestora în scopul realizării unor produse simple;
Ø Formarea deprinderilor practic-gospodăreşti şi utilizarea vocabularului specific.
Obiective de referinţă
1. Să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială, precum şi reguli de securitate personală;
2. Să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului în care trăieşte (familie, grădiniţă, grupul de joacă);
3. Să aprecieze în situaţii concrete unele comportamente şi atitudini în raport cu norme prestabilite şi cunoscute;
4. Să trăiască în relaţiile cu cei din jur stări afective pozitive, să manifeste prietenie, toleranţă, armonie, concomitent cu învăţarea autocontrolului;
5. Să descrie şi să identifice elemente locale specifice ţării noastre şi zonei în care locuieşte (elemente de relief, aşezare geografică, obiective socio-culturale, istorice, religioase, etnice);
6. Să cunoască şi să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activităţi practice;
7. Să cunoască diferite materiale de lucru, din natură ori sintetice;
8. Să sesizeze modificările materialelor în urma prelucrării lor;
9. Să identifice, să proiecteze şi să găsească cât mai multe soluţii pentru realizarea temei propuse în cadrul activităţilor practice;
10. Să efectueze operaţii simple de lucru cu materiale din natură şi sintetice;
11. Să fie capabil să realizeze lucrări practice inspirate din natură şi viaţa cotidiană, valorificând deprinderile de lucru însuşite;
12. Să se raporteze la mediul apropiat, contribuind la îmbogăţirea acestuia prin lucrările personale;
13. Să dobândească comportamente şi atitudini igienice corecte faţă de propria persoană şi faţă de alte fiinţe şi obiecte;
14. Să capete abilitatea de a intra în relaţie cu cei din jur, respectând norme de comportament corect şi util celorlalţi;
15. Să-şi formeze deprinderi practice şi gospodăreşti;
16. Să se comporte adecvat în diferite contexte sociale.
DOMENIUL ŞTIINŢE
Domeniul ştiinţe include atât abordarea domeniului matematic prin intermediul experienţelor practice cât şi înţelegerea naturii, ca fiind modificabilă de fiinţele umane cu care se află în interacţiune.
Astfel, se consideră necesar ca preşcolarul să fie pus în contact cu domeniul matematic prin jocuri dirijate cu materiale, cum ar fi nisipul sau apa, sau prin simularea de cumpărături în magazine. În această manieră vor putea fi dezvoltate reprezentările acestora cu privire la unele concepte, cum ar fi: volum, masă, număr şi, de asemenea, ei vor putea fi implicaţi în activităţi de discriminare, clasificare sau descriere cantitativă. Dezvoltarea capacităţilor de raţionament, inclusiv de raţionament abstract, va fi încurajată în conexiune cu obiecte şi activităţi familiare în sala de grupă sau la domiciliul copiilor. Este considerată deosebit de semnificativă concretizarea ideilor matematice în experimente, utilizarea lor împreună cu alte concepte şi elemente de cunoaştere pentru rezolvarea de probleme, pentru exprimarea unor puncte de vedere, pentru creşterea clarităţii sau relevanţei unor mesaje.
De asemenea, este de dorit ca domeniul să nu îngrădească copilul doar la contextul disciplinelor matematice, ci să-i ofere posibilitatea de a explora şi contexte ale unor alte componente curriculare, oriunde apar elemente cum ar fi: generarea unor desene geometrice, scheme, estimarea unor costuri, planificarea unor activităţi, cuantificarea unor rezultate, analiza proporţiilor unei clădiri etc.
Abilităţi şi competenţe asociate demersurilor de investigaţie ştiinţifică, cum ar fi observarea, selectarea elementelor semnificative din masa elementelor irelevante, generarea de ipoteze, generarea de alternative, conceperea şi realizarea de experimente, organizarea datelor rezultate din observaţii pot fi dobândite de copiii preşcolari atunci când sunt puşi în contact cu domeniul cunoaşterii naturii, prin activităţi simple cum ar fi: observarea unor fiinţe/plante/animale/obiecte din mediul imediat apropiat, modelarea plastilinei (putând face constatări privind efectul temperaturii asupra materialului), confecţionarea sau jocul cu instrumente muzicale simple, aplicarea unor principii ştiinţifice în economia domestică (ex. producerea iaurtului) sau prin compararea proprietăţilor diferitelor materiale.
Obiective cadru
Ø Dezvoltarea operaţiilor intelectuale prematematice;
Ø Dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi utiliza numere, cifre, unităţi de măsură,
întrebuinţând un vocabular adecvat;
Ø Dezvoltarea capacităţii de recunoaştere, denumire, construire şi utilizare a formelor
geometrice;
Ø Dezvoltarea capacităţii de rezolvare de probleme prin achiziţia de strategii adecvate;
Ø Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurător, precum şi
stimularea curiozităţii pentru investigarea acestuia;
Ø Utilizarea unui limbaj adecvat în prezentarea unor fenomene din natură şi din mediul
înconjurător;
Ø Formarea şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a mediului înconjurător,
în vederea educării unei atitudini pozitive faţă de acesta.
Obiective de referinţă
1. Să-şi îmbogăţească experienţa senzorială, ca bază a cunoştinţelor matematice referitoare la recunoaşterea, denumirea obiectelor, cantitatea lor, clasificarea, constituirea de grupuri/ mulţimi, pe baza unor însuşiri comune (formă, mărime, culoare) luate în considerare separat sau mai multe simultan;
2. Să efectueze operaţii cu grupele de obiecte constituite în funcţie de diferite criterii date ori găsite de el însuşi: triere, grupare/regrupare, comparare, clasificare, ordonare, apreciere a cantităţii prin punere în corespondenţă;
3. Să înţeleagă şi să numească relaţiile spaţiale relative, să plaseze obiecte într-un spaţiu dat ori să se plaseze corect el însuşi în raport cu un reper dat;
4. Să recunoască, să denumească, să construiască şi să utilizeze forma geometrică cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi în jocuri;
5. Să efectueze operaţii şi deducţii logice, în cadrul jocurilor cu piesele geometrice;
6. Să numere de la 1 la 10 recunoscând grupele cu 1-10 obiecte şi cifrele corespunzătoare;
7. Să efectueze operaţii de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi, în limitele 1-10;
8. Să identifice poziţia unui obiect într-un şir utilizând numeralul ordinal;
9. Să realizeze serieri de obiecte pe baza unor criterii date ori găsite de el însuşi;
10. Să compună şi să rezolve probleme simple, implicând adunarea/ scăderea în limitele 1-10;
11. Să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare (obiecte, aerul, apa, solul, vegetaţia, fauna, fiinţa umană ca parte integrantă a mediului, fenomene ale naturii), precum şi interdependenţa dintre ele;
12. Să recunoască şi să descrie verbal şi/sau grafic anumite schimbări şi transformări din mediul apropiat;
13. Să cunoască elemente ale mediului social şi cultural, poziţionând elementul uman ca parte integrantă a mediului;
14. Să cunoască existenţa corpurilor cereşti, a vehiculelor cosmice;
15. Să comunice impresii, idei pe baza observărilor efectuate;
16. Să manifeste disponibilitate în a participa la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului, aplicând cunoştinţele dobândite;
17. Să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătăţii şi protecţiei omului şi naturii.
DOMENIUL ESTETIC ŞI CREATIV
Domeniul estetic şi creativ acoperă abilităţile de a răspunde emoţional şi intelectual la experienţe perceptive, sensibilitatea faţă de diferitele niveluri de manifestare a calităţii, aprecierea frumosului şi a adecvării la scop sau utilizare.
Experienţele şi trăirile caracteristice presupun explorarea trăirilor afective, ca şi a proceselor de a construi, compune sau inventa. Prin intermediul unor asemenea experienţe copiii acumulează cunoştinţe şi abilităţi, ca şi o sporită receptivitate perceptivă, care le va permite să reacţioneze de o manieră personală la ceea ce văd, aud, ating sau simt. Aceste experienţe pot fi prezente în orice componentă curriculară, dar cu deosebire în contextul acelor discipline care solicită răspunsuri personale, imaginative, emoţionale şi uneori acţionale la stimuli (vezi muzica, activităţile artistico-plastice, drama, euritmia etc.).
Obiective cadru
Ø Formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea unor desene, picturi, modelaje;
Ø Realizarea unor corespondenţe între diferitele elemente de limbaj plastic şi forme,
obiecte din mediul înconjurător (natură, artă şi viaţa socială);
Ø Stimularea expresivităţii şi a creativităţii prin desen, pictură, modelaj;
Ø Formarea capacităţii de receptare a lumii sonore şi a muzicii;
Ø Formarea capacităţilor de exprimare prin muzică;
Ø Cunoaşterea marilor valori ale creaţiei muzicale naţionale şi universale.
Obiective de referinţă
1. Să redea teme plastice specifice desenului;
2. Să obţină efecte plastice, forme spontane şi elaborate prin tehnici specifice picturii;
3. Să exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului în redarea unor teme plastice;
4. Să recunoască elemente ale limbajului plastic şi să diferenţieze forme şi culori în
mediul înconjurător;
5. Să cunoască şi să diferenţieze materiale şi instrumente de lucru, să cunoască şi să
aplice reguli de utilizare a acestora;
6. Să utilizeze un limbaj adecvat cu privire la diferitele activităţi plastice concrete;
7. Să compună în mod original şi personal spaţiul plastic;
8. Să interpreteze liber, creativ lucrări plastice exprimând sentimente estetice;
9. Să privească şi să recunoască creaţii artistice corespunzătoare specificului de vârstă
al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia (portrete de copii, jocuri ale copiilor, scene de familie, peisaje, activităţi cotidiene ale oamenilor);
10. Să descopere lumea înconjurătoare cu ajutorul auzului;
11. Să diferenţieze auditiv timbrul sunetelor din mediul apropiat şi al sunetelor
muzicale;
12. Să diferenţieze auditiv intensitatea sunetelor din mediul apropiat şi a sunetelor
muzicale;
13. Să diferenţieze auditiv durata determinată a sunetelor din mediul apropiat şi a
sunetelor muzicale;
14. Să diferenţieze auditiv înălţimea sunetelor muzicale;
15. Să intoneze cântece pentru copii;
16. Să cânte acompaniaţi de educatoare;
17. Să acompanieze ritmic cântecele;
18. Să cânte cântecele în aranjamente armonico-polifonice elementare;
19. Să asocieze mişcările sugerate de textul cântecului cu ritmul acestuia;
20. Să exprime prin mişcare starea sufletească creată de muzica audiată;
21. Să exprime într-un joc impresia muzicală;
22. Să improvizeze spontan, liber scurte motive sincretice: text onomatopeic şi melodie,
text onomatopeic şi mişcare, text onomatopeic şi melodie însoţite de mişcare;
23. Să asculte şi să recunoască fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale,
corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor sale.
DOMENIUL PSIHOMOTRIC
Domeniul psihomotric acoperă coordonarea şi controlul mişcărilor corporale, mobilitatea
generală şi rezistenţa fizică, abilităţile motorii şi de manipulare de fineţe, ca şi elemente de cunoaştere, legate mai ales de anatomia şi fiziologia omului.
Activităţile prin care preşcolarii pot fi puşi în contact cu acest domeniu sunt activităţile care implică mişcare corporală, competiţii între indivizi sau grupuri, având ca obiect abilităţi psihomotorii, ca şi activităţile care pot avea drept rezultat o mai bună supleţe, forţă, rezistenţă sau ţinută.
Obiective cadru
Ø Formarea şi dezvoltarea deprinderilor motrice de bază şi utilitar-aplicative;
Ø Stimularea calităţilor intelectuale, de voinţă şi afective în vederea aplicării
independente a deprinderilor însuşite;
Ø Cunoaşterea deprinderilor igienico-sanitare pentru menţinerea stării de sănătate.
Obiective de referinţă
1. Să fie capabil să execute mişcări motrice de bază: mers, alergare, sărituri,
rostogoliri, căţărări;
2. Să cunoască şi să aplice regulile de igienă referitoare la igiena echipamentului;
3. Să cunoască şi să aplice regulile de igienă a efortului fizică;
4. Să-şi formeze o ţinută corporală corectă (în poziţia stând, şezând şi în deplasare);
5. Să perceapă componentele spaţio-temporale (ritm, durată, distanţă, localizare);
6. Să fie apt să utilizeze deprinderile însuşite în diferite contexte;
7. Să se folosească de acţiunile motrice învăţate pentru a exprima sentimente şi/sau
comportamente, pentru a răspunde la diferiţi stimuli (situaţii), la diferite ritmuri;
8. Să manifeste în timpul activităţii atitudini de cooperare, spirit de echipă, de
competiţie, fair-play.
