Aurelia Cobzaru

Cine a zis miau?

de Vladimir Suteev

Cățelușul dormea pe covoraș lângă canapea.

Deodată, ca prin somn, a auzit că cineva a zis:

- Miau!

Cățelușul a ridicat capul și s-a uitat în jurul lui. Nimeni!

"Probabil am visat" - și-a zis el. Apoi, s-a lungit pe covoraș.

Dar, iată că cineva a zis din nou:
- Miau!

- Cine-i acolo? Cățelușul a sărit în sus, a dat ocol camerei,

s-a uitat sub pat și sub masă. Nimeni!
S-a urcat pe pervazul ferestrei

și a văzut un Cocoș plimbându-se prin curte.

"Iată cine nu m-a lăsat să dorm" - s-a gândit Cățelușul.

A dat fuga în curte, direct la Cocoș.
- Ascultă, tu ai spus "Miau"? - l-a întrebat Cățelușul pe Cocoș.
- Nu, eu nu vorbesc... Cocoșul a bătut din aripi cântând "Cu - cu - ri - gu - uu!"
- Dar altceva nu știi să spui? - l-a întrebat Cățelușul.
- Nu, numai "Cucurigu" - a răspuns Cocoșul.

Cățelușul s-a scărpinat cu laba de dinapoi după ureche și a plecat acasă... Deodată, chiar lângă pridvor, cineva a zis:
- Miau!

"Aha! Aici era!" - și-a zis Cățelușul

și a început să scurme repede, lângă pridvor, cu toate cele patru lăbuțe.
Când s-a făcut groapa mare, de acolo a țâșnit un Șoricel mic, cenușiu.
- Tu ai spus "Miau"? - l-a întrebat cu asprime în glas Cățelușul.
- Chiț - chiț - chiț! - a chițăit șoricelul. Cine a zis așa?
- Cineva a zis "Miau" ....
- Aproape? - a întrebat tremurând Șoricelul.
- Uite, chiar aici - a răspuns Cățelușul.
- Mi-e frică! Chiț - chiț - chiț! - a chițăit șoricelul și a fugit.
Cățelușul a căzut pe gânduri.

Deodată, chiar lângă cușcă câinelui, cineva a spus tare:

- Miau!

Cățelușul a ocolit de trei ori , în fugă, cușca. N-a dat de nimeni.

În cușcă s-a mișcat cineva... "Aici era ...” - și-a zis Cățelușul.

Acum am să-l prind..." S-a apropiat tiptil...
I-a sărit însă în față un Dulău mare și lățos.
- Mr - r - r - r! - a mârâit Dulăul.
- Eu ... eu vreau să știu ...
- Mr - r - r - r !
- Dumneavoastră ați spus .... "Miau"? - a spus speriat Cățelușul.
- Eu ?! Râzi de mine, Cățelule?!
Cățelușul a luat-o la sănătoasa cât îl țineau picioarele, spre gradină,

și acolo, s-a ascuns sub o tufă.

Deodată, chiar la urechea lui, cineva a spus:

- Miau!

Cățelușul a scos capul de sub tufă și, pe o floare, lângă nasul său,

a văzut o Albină pufoasă. "Iată deci cine a zis Miau"! - s-a gândit Cățelușul

și a vrut s-o înhațe cu dinții.
- Bz - z - z – z! a bâzâit Albina

și l-a înțepat pe Cățelușul chiar de vârful nasului.
Cățelușul a scheunat și a rupt-o la fugă, iar Albina - după el!

Zboară și bâzâie:
- Bz - z -z –z ... te înțep! Bz - z - z ... te înțep!

A alergat Cățelușul la iaz -- și bâldâbâc în apă!
Când a scos capul din apă, Albina dispăruse.

Deodată, cineva a spus iar:
- Miau!

- Tu ai spus "Miau"? - l-a întrebat Cățelușul pe un Peștișor

care înota, aproape de el.
Peștele nu a răspuns nimic,

a dat din coadă și dus a fost în adâncul iazului.
- Oac - oac - oac! - a izbugnit în râs o Broscuță

care ședea pe o frunză de nufăr. Ce, tu nu știi că peștii nu vorbesc?
- Atunci, poate tu ai spus "Miau"? - a întrebat-o Cățelușul pe Broscuță.
- Oac - oac - oac! - a râs din nou Broscuța. Ce prostut ești! Broaștele doar orăcăie.

Și s-a aruncat în apă. Cățelușul a plecat acasă, ud, cu nasul umflat. Necăjit, s-a culcat pe covoraș, lângă canapea. Deodată, a auzit:
- "Miau!!!"

A sărit în sus. Pe pervazul ferestrei ședea o Pisică, cu blana pufoasă, vărgată.
- Miau! - a zis Pisica.
- Ham - Ham - ham! - a început Cățelușul să latre.

Apoi și-a amintit cum a mârâit Dulăul lățos și a început să mârâie și el:

"Mr - r - r - r!". Pisica s-a arcuit, a șuierat: "S - s - s !";

a sforăit:"Fâr - fâr - fâr" - și a zbughit-o prin fereastră.

Cățelușul s-a întors pe covorașul său și s-a culcat. Acum știa cine a zis "Miau".

****