Săptămâna 14 - 18 ianuarie 2013
Bine aţi revenit la grădiniţă!
Bine aţi revenit la grădiniţă!
Teme în afara proiectelor
Săptămâna aceasta a fost o perioadă de acomodare a copiilor când am exersat împreună reguli de convieţuire în colectiv. Dar, am şi început treptat introducerea unor noi cunoştinţe.
LUNI, ne-am dat bineţe, ne-am îmbrăţişat, am schimbat pupici şi am povestit "întâmplări de acasă".
voi toţi ........
Copiii au aflat că este unul unul dintre cei mai îndrăgiţi poeţi al românilor.
Au văzut o carte în care erau poeziile sale, una cu povestea Făt-Frumos din lacrimă şi una, foarte veche, cu articole de ziar.
Dacă ar fi fost printre noi, 163 de lumânări ar fi împodobit tortul dorinţelor. Am şi văzut cât de mult înseamnă 163 de lumânări.
Am văzut fotografia lui Mihai Eminescu când era adolescent aşa cum sunt elevii mari de la liceu şi pe cea în care era adult aşa cum sunt părinţii de inimoşi.
Am citit fragmente din poezia "Revedere". Am aflat că poetul iubea pădurea unde îşi petrecuse copilăria.
Apoi, ne-am jucat "de-a pădurea": am cântat şi am lucrat copăcei din carton şi hârtie gofrată.
Pădurea Inimoşilor
CUVINTE DE LUAT ACASĂ
un poet - mulţi poeţi
o pădure - multe păduri
un codru - mulţi codri
un copac - mulţi copaci
MIERCURI, ne-am jucat cu "Numărul şi cifra 1".
Doamnele educatoare au deschis sectorul de lucru legat de Ştiinţe: LABORATORUL INIMOŞILOR. Aici avem cifre şi obiecte pe care să le numărăm.
Am aflat că o grupă formată dintr-un singur băiat, pisic, papagal, creion sau dintr-o singură fată, carte, minge se scrie folosind cifra 1.
Am mai format şi alte grupe cu un singur element şi am ales dintr-o grămăjoară de cifre din plastic doar cifra 1. Ne-am jucat cu forma cifrei 1 dintr-o sârmă roşie.
numărul - cantitatea de jucării (fete, băieţi, etc.) dintr-o grupă
cifra - semnul cu care scriem cantitatea de jucării (fete, băieţi, etc.) dintr-o grupă
Săptămâna viitoare vom întâlni "Numărul şi cifra 2".
JOI, am făcut exerciţii pentru o rostire corectă a sunetelor.
Aşa că am inspirat aerul pe nas, l-am ţinut un picuţ în piept apoi, am expirat şoptind "A".
Am rostit foarte tare, apoi în şoaptă după cum era semnalul educatoarei.
Am rostit de la şoaptă la foarte tare ca o sirenă.
Ne-am distrat şi am exersat.
Am văzut că sunetul "A" se scrie cu semnul "A".
Am reluat exerciţiul pentru mai multe sunete. Ştiam că semnele pe care le scria doamna pentru fiecare sunet se numesc litere, dar nu ştiam că ceea ce rostim e sunet şi ceea ce scriem e o literă. Unii dintre noi suntem încă prea mici să înţelegem asta, dar este timp de priceput până ajungem să plecăm la şcoală.
Şi uite cum a scris educatoarea:
A
E
I
O
U
Ă
Î - Â
Un curcubeu din litere cu care scriem sunetele rostite în şoaptă, foarte tare şi de la şoaptă la foarte tare, cu care ne-am distrat.
VINERI, în LABORATORUL INIMOŞILOR, am observat VIOARA. Nu ne-am adus aminte că anul trecut, doamna educatoare ne-a mai arătat aceeaşi vioară. Nici nu ştiam cum se mai numeşte. Aşa că a făcut foarte bine că a reluat. "Repetiţia este mama învăţăturii", ne-a arătat educatoarea. Am aflat că este un instrument muzical. Corpul e din lemn, corzile sunt din metal. Arcuşul e din lemn şi din păr de cal. Vioara are un beţişor între cele două plăci ale corpului care nu se vede şi care se numeşte INIMA viorii.
Am ascultat sunetele viorii de la cele joase la cele mai înalte, apoi de la înalte la cele joase. Sunetele urcă şi coboară ca pe o scară, treaptă cu treaptă. Au şi ele câte un nume: DO, RE, MI, FA, SOL, LA, SI. Un curcubeu de cuvinte cu care scriem numele sunetelor muzicale.
Apoi, am fost cu trenul la Sinaia şi la Slazburg unde am audiat, am cântat şi am imitat cântatul la vioară împreună.
A trecut săptămâna de lucru într-un mod distractiv. Mai puţin distractiv este când trebuie să ne hrănim, să mergem la toaletă şi, mai ales, să dormim. Îmbrăcatul, dezbrăcatul încep uşor, uşor să ne distreze. Dar spălatul mâinilor, ca şi trasul apei la toaletă, sunt foarte distractive. Chiar şi mersul în rând, mai ales când cântă doamnele educatoare.
Şi totuşi, cel mai plăcut moment este întâlnirea cu mami, cu tati sau cu bunicii atunci când vin să ne ia acasă. Mai ales cel de vineri pentru că urmează sfârşitul de săptămână. Oricât de drăguţe ar fi doamnele educatoare, oricât de prietenoşi ar fi colegii noştri inimoşi, oricât de tentante sunt jocurile de la grădi şi oricât de luminoasă, de călduroasă şi de frumos mirositoare ar fi sala de grupă, toate la un loc nu pot înlocui niciodată părinţii şi bunicii de inimoşi cu pipicii lor moi, înţepători, zgomotoşi, ca vata de zahăr şi duci din cale-afară.
Sperăm că v-aţi odihnit şi sunteţi gata de joacă.
Vă dorim o nouă săptămână cu sănătate!
Cu pupici dragi, dulci, moi, zgomotoşi, vizibili şi deloc înţepători
Inimoşii
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu